Trezit din cauza setei.
linişte moartală.. a întrerupt-o cu un scârţâit de uşă.. straniu, ziua nici nu-l observă.. noaptea însă-i pare catastrofal de zgomotos.
prin beznă se îndreaptă spre bucătărie.. deobicei, la ora 5 e deja luminos.. azi e întunecat..
din a 3-a încercare a aprins lumina.. aceeaşi bucătărie.. nimic nou.. acelaşi frigider care aparent e plin şi, totuşi, nu găseşte niciodată ce vrea acolo.. îl închide dezamăgită şi-şi toarnă apă.. cea mai minunată cană cu apă pe care a băut-o vreodată.. a trezit-o de tot.. acum precis nu mai adoarme..
îndreptându-să înapoi spre odaie, îşi observă reflecţia în oglindă. Ochii deja s-au deprins cu întunericul. Aceeaşi ochi. Ochi stranii care nu are idee de unde dar.. reflectă lumină..  Îi vede bine şi-şi vede oglindirea în pupilele dilatate. vede.. nu ştiu.. alt om, nu ea. Nu-i fata cinică şi apatică. Vede un copil neajutorat, speriat de beznă care caută altă pereche de ochi din oglindă. O pereche de ochi care să o apere. Ochii care reflectă însă nu-i pot ajuta cu nimic.. unicul lor îndemn pe care l-au descifrat a fost să plece înapoi în pat. Se încredinţă acelei reflecţii şi intră încet în odaie.
Culcându-se, simţi că patul e prea rece.. şi plapuma prea ferbinte.. aerul era înăduşitor şi decise să deschidă fereastra. După geam niciun semn de viaţă.. de parcă totul a îngheţat. nimic.
nu putu să adoarmă.. a conectat pc-ul şi vru să termine de citit un post care-l lăsase seara.
nu-i plăcu şi acum scrie ea altul..

Advertisements